Un sit arheologic din Ecuador a dezvăluit insecte, frunze și polen fosilizate în chihlimbar, oferind o privire unică asupra Amazonului în timpul Cretacicului.
Cuprins
Insectele prinse în chihlimbar dezvăluie cum era Amazonul acum 112 milioane de ani. Foto: Mónica Solórzano-Kraemer.
Într-un colț îndepărtat al Amazonului ecuadorian, sub straturile de sedimente ale unei cariere uitate de timp, o descoperire rescrie istoria pădurilor tropicale din America de Sud. Cercetătorii au descoperit chihlimbar fosilizat care conservă insecte, polen și resturi de plante de acum 112 milioane de ani, o mărturie extraordinară a unui ecosistem care a înflorit în perioada Cretacicului, când dinozaurii încă dominau Pământul și primele plante cu flori abia începeau să se răspândească.
Această descoperire, publicată în revista Communications Earth & Environment, reprezintă prima înregistrare a insectelor prinse în chihlimbar din Mezozoic în toată America de Sud. Până acum, majoritatea descoperirilor de acest tip se concentraseră în emisfera nordică. Apariția lor în Formațiunea Hollín, în regiunea Napo (Ecuador), nu este doar unică din punct de vedere geologic, ci permite și o privire asupra unei versiuni ancestrale și necunoscute a pădurii amazoniene.
O fereastră de rășină către trecut
Chihlimbarul, orășină fosilizată secretată de conifere precum araucariile, acționează ca o capsulă a timpului. În situl ecuadorian — numit Cantera Genoveva — oamenii de știință au extras sute de fragmente de chihlimbar cu bioincluziuni: muște, viespi, gândaci, resturi de pânze de păianjen, fragmente de ferigi și chiar granule de polen din primele angiosperme.
Ceea ce este cu adevărat fascinant nu este doar starea bună de conservare a acestor resturi minuscule, ci ceea ce dezvăluie ele. Pădurea din care provine această rășină era compusă din ferigi, ginkgo, araucarii și alte conifere care nu mai există în Amazonul modern. Printre acestea, se remarcă prezența „arborelui araucaria din puzzle-ul maimuței” (Monkey Puzzle Tree), o specie astăzi dispărută în această parte a continentului. Plantele cu flori abia începeau să apară, iar insectele care le polenizau se adaptau la acest nou mediu.
În acest sens, descoperirea nu numai că furnizează date paleobotanice și paleoentomologice, ci oferă și indicii despre evoluția relațiilor ecologice fundamentale ale ecosistemelor actuale: simbioza dintre insecte și plante.
O muscă minusculă cu picioare lungi a rămas prinsă în chihlimbar acum peste 100 de milioane de ani în ceea ce astăzi este Ecuador.
Cealaltă Amazonie
Ceea ce astăzi este o pădure umedă și densă acoperită de liane și ceibi uriași, era în Cretacic un peisaj radical diferit. În locul copacilor tropicali și al palmierilor, vegetația era dominată de conifere și plante primitive. Prin analiza polenului fosilizat și a frunzelor presate în sedimente, cercetătorii au reușit să reconstituie flora epocii și să confirme că multe dintre specii erau specifice Gondwanei, vechiul supercontinent care includea America de Sud, Africa, Antarctica și Australia.
Această „altă Amazonie” care apare din adâncurile carierei Genoveva este cea mai veche identificată vreodată cu resturi de chihlimbar și bioincluziuni în regiunea ecuatorială a Gondwanei. Până acum, cele mai vechi zăcăminte similare cu bioincluziuni se găseau în Liban, Myanmar și Spania, toate în emisfera nordică.
Această tendință geografică a reprezentat timp de ani de zile o enigmă în paleontologie. Explicația ar putea fi explorarea insuficientă a zonelor tropicale sud-americane, unde vegetația densă și inaccesibilitatea au ascuns timp de secole depozite de rășină fosilă ca acesta. Dar ar putea reflecta și o diferență reală în condițiile de mediu din emisfera sudică în timpul Cretacicului, ceea ce face din această descoperire un punct de cotitură în înțelegerea ecosistemelor din trecut.
Insecte minuscule, date gigantice
Printre insectele conservate în chihlimbar se numără țânțari nehematofagi, gândaci rari, viespi parazitoide și muște cu picioare lungi. În ciuda dimensiunilor lor — unele nu depășesc doi milimetri — aceste exemplare conțin informații extrem de valoroase despre biodiversitatea epocii.
Cercetătorii cred că unele dintre aceste specii erau deja polenizatori primitivi, adaptați la primele flori care începeau să colonizeze poienile pădurii. Apariția simultană a angiospermelor și a anumitor insecte specializate în hrănirea cu acestea ar putea fi unul dintre factorii cheie ai succesului evolutiv exploziv al ambelor grupuri.
Prezența pânzelor de păianjen fosilizate sugerează, de asemenea, existența unor interacțiuni complexe prădător-pradă, specifice ecosistemelor mature. Toate acestea indică faptul că pădurea ecuatorială de acum 112 milioane de ani găzduia deja o rețea ecologică bogată, deși cu actori foarte diferiți de cei actuali.
Printre cele mai remarcabile fosile se numără o mică muscă din familia Chironomidae, prinsă în rășină în timpul Cretacicului.
Un proces geologic excepțional
Chihlimbarul analizat în Ecuador prezintă o particularitate chimică: este impregnat cu hidrocarburi din petrolul care îl înconjura în sedimentele Formațiunii Hollín. Această „contaminare” nu numai că a protejat chihlimbarul de degradare, dar i-a modificat compoziția chimică originală, permițând studierea interacțiunii dintre rășina fosilizată și compușii organici din subsol.
Analizele spectroscopice și izotopice confirmă că sursa botanică a chihlimbarului au fost copacii din familia Araucariaceae. Acest grup de conifere era deja în declin în alte părți ale planetei în timpul Cretacicului, dar se pare că a persistat mai mult timp în regiunile ecuatoriale ale Gondwanei.
Deși fragmentele de chihlimbar erau cunoscute de zeci de ani de geologi și mineri locali, efortul combinat al paleontologilor, botanicilor și geochimistilor a permis contextualizarea științifică a acestui tezaur fosil.
Echipa intenționează să continue săpăturile în regiune, în speranța de a găsi mai multe fragmente cu bioincluziuni și chiar structuri vegetale mai complexe. Fiecare piesă recuperată poate furniza informații despre evoluția climei, a plantelor și a insectelor în timpul uneia dintre cele mai dinamice perioade din istoria planetei.
Pentru că, deși prinse într-o picătură de rășină întărită, aceste organisme microscopice vorbesc cu propria voce. Și ceea ce povestesc este istoria unei păduri pierdute, a unui Amazon anterior Amazonului, care a rămas sigilată în chihlimbar timp de milioane de ani, așteptând să fie redescoperită.
