Reapariția acestei specii va fi posibilă datorită unui proces de editare genetică care rezultă din colaborarea dintre oameni de știință și conservatoriști. Cum va fi „reapariția” acestor păsări, după realizările mamutului lânos și ale lupului teribil
Cuprins
Colossal Biosciences reușește să cultive celule germinale esențiale pentru a readuce la viață dodo, dispărut de peste 300 de ani.
Compania americană Colossal Biosciences a anunțat în ultimele ore un progres important în restaurarea speciilor, reușind să cultive celule germinale primordiale de porumbel —precursori ai spermei și ovulelor— și să dezvolte găini modificate genetic care vor acționa ca purtătoare ale dodo.
Această realizare, descrisă de companie ca un pas decisiv, ar permite reintroducerea a mii de exemplare ale păsării nevolătoare, dispărută acum mai bine de 300 de ani, în pădurile din Mauritius într-un termen de cinci până la șapte ani, potrivit estimărilor publicate de The Guardian.
Procesul științific și strategia pentru revenirea dodo-ului
Proiectul constă în utilizarea găinilor modificate genetic ca surogat, cărora li se vor injecta celule germinale de porumbel Nicobar, cea mai apropiată rudă în viață a dodo-ului.
Progresul științific ar permite reintroducerea a mii de dodo-uri în pădurile din Mauritius în cinci până la șapte ani.
Apoi, experții vor edita genomul pentru a reproduce caracteristici specifice, cum ar fi forma corpului și a capului, cu scopul de a recrea fenotipul original al dodo-ului. Ben Lamm, directorul executiv al Colossal, a explicat pentru The Guardian că urmăresc „mii de dodo-uri cu suficientă diversitate genetică pentru a putea prospera în natură”.
Pentru a realiza acest lucru, compania colaborează cu organizații de conservare a naturii pentru a identifica zone sigure și lipsite de amenințări în Mauritius pentru reintroducerea lor.
Aspecte ecologice, etice și dezbaterea științifică
Viziunea Colossal merge dincolo de resuscitarea unui simbol dispărut. Beth Shapiro, directoarea științifică a companiei, a subliniat că procesul va fi lent și deliberat și a evidențiat că încă nu se înțeleg toate consecințele ecologice ale reintroducerii unei păsări frugivore de mari dimensiuni în habitatul său original.
Găinile modificate genetic vor acționa ca purtătoare ale dodo-ului în procesul inovator de restaurare a speciilor.
„Dacă reușim să reintroducem o pasăre cu aceste caracteristici, anticipăm că vor exista surprize pozitive”, a afirmat Shapiro. Echipa garantează variabilitatea genetică a noilor exemplare pentru a favoriza adaptarea și supraviețuirea lor în Mauritius.
Dodo a locuit în pădurile din Mauritius, în Oceanul Indian, fără prădători naturali, până la sosirea oamenilor. Vânătoarea intensivă și introducerea speciilor invazive, cum ar fi maimuțele, porcii și șobolanii, care prădau cuiburile, au dus la dispariția definitivă a acestei specii.
Ultima înregistrare fiabilă datează din 1662, când un marinar olandez l-a descris ca „un fel de gâscă foarte mare”. De atunci, dodo a fost considerat emblema extincției provocate de activitatea umană.
Rolul tehnologiilor genetice în conservare
Experții avertizează asupra provocărilor ecologice și etice ale reintroducerii speciilor dispărute în habitatul lor natural.
Proiectul Colossal utilizează tehnologia de editare genetică CRISPR (acronim pentru Repetiții Palindromice Scurte Grupate și Spațiate Regulat), care permite modificarea ADN-ului. În acest caz, se concentrează pe aceste păsări dispărute, care vor fi protagoniste într-un proces mai complex decât în cazul mamiferelor. Cu toate acestea, inițiativa a generat întrebări în comunitatea științifică cu privire la rolul ecologic real și natura acestor specii modificate.
Leonardo Campagna, biolog evolutiv la Cornell Lab of Ornithology, a recunoscut progresele companiei, dar a avertizat, într-un dialog cu The Guardian, asupra provocărilor care rămân: „Este dificil să știm ce este necesar pentru a crea genetic un dodo, de la arhitectura sa genomică până la interacțiunea genelor sale cu mediul”.
Campagna a subliniat că reconstruirea unui organism cu aspectul și comportamentul dodo-ului, în special fața, aripile și dimensiunea acestuia, reprezintă o provocare considerabilă și că există încă îndoieli cu privire la faptul că rezultatul va fi un dodo autentic.
Riscul de dispariție, preocupări etice și finanțare
Inițiativa Colossal generează dezbateri cu privire la rolul de-a desextincției în fața crizei globale de mediu.
Se estimează că aproximativ două milioane de specii sunt amenințate cu dispariția din cauza distrugerii habitatelor, creșterii temperaturilor, poluării, speciilor invazive și vânătorii. Ritmul actual de dispariție este de sute de ori mai rapid decât cel istoric și este rezultatul activității umane.
Deși Colossal susține că tehnologia sa poate oferi soluții pentru speciile amenințate, unii experți avertizează că „dez-extincția” distrage atenția de la adevăratele probleme de mediu.
Rich Grenyer, biolog la Universitatea Oxford, a calificat „dezinfectarea” drept „o distragere periculoasă” și a denunțat faptul că considerarea animalelor modificate genetic ca specii resuscitate implică „un risc moral enorm”.
Experții avertizează că deextincția poate distrage atenția de la problemele reale de mediu.
Grenyer a subliniat că această etichetare ar putea încuraja distrugerea habitatelor și schimbările climatice, pe lângă faptul că ridică semne de întrebare cu privire la soarta acestor hibrizi, deoarece pierderea habitatelor a fost cauza dispariției inițiale.
Creșterea Colossal Biosciences se bazează pe o recentă majorare de capital de 120 de milioane de dolari, ceea ce situează valoarea companiei la 10,2 miliarde de dolari.
Printre investitori se numără Tom Brady, Paris Hilton, Tiger Woods și regizorul Peter Jackson, care susține restaurarea moa, o altă pasăre dispărută.
Colossal Biosciences promovează reintroducerea speciilor precum dodo, mamutul lânos și lupul teribil.
În afară de dodo, Colossal lucrează la reintroducerea mamuților lânosi și a lupilor teribili și a raportat nașterea unor pui de lup teribil modificați genetic.
Perspective asupra impactului social și științific
Referindu-se la impactul social și științific al acestor proiecte, Lamm a subliniat că munca Colossal trebuie completată cu alte strategii de conservare și a remarcat că progresele pot inspira societatea cu privire la potențialul științei.
„Lupul teribil este o realizare monumentală a ingineriei genomice, care nu a mai fost realizată niciodată, nici în laboratoarele academice, nici în companii. Este literalmente un moment comparabil cu cel al oii Dolly”, a declarat Lamm pentru The Guardian.
Ritmul actual de dispariție este de sute de ori mai rapid decât cel istoric, din cauza activității umane.
În ceea ce privește controversa privind autenticitatea noilor dodos, el a minimizat criticile: „Vor fi unii care vor spune că nu le plac sau că nu le vor numi dodos. Asta nu ne preocupă. Cu cât va exista mai multă dezbatere cu privire la cum să le numim, cu atât mai multă atenție va primi proiectul”.
În timp ce știința și etica discută reapariția speciilor dispărute, Colossal Biosciences merge mai departe, convinsă că, dincolo de nume, aceste noi ființe marchează deja un punct de cotitură în istoria extincției.
