Felipe VI și Doña Letizia încheie vizita de stat în Egipt, luând cunoștință de proiectele naționale de excavare din Luxor.
José Manuel Galán și-a descoperit pasiunea pentru egiptologie la Universitatea Complutense din Madrid, unde studia istoria antică. Când a aflat de existența povestirii lui Sinuhé, scrisă pe papirus, a vrut să învețe să citească acea bucată de pânză care povestea o istorie milenară. A plecat în Statele Unite pentru a-și face doctoratul și a descifra misterele papirusului și s-a întors în Spania cu un post în Consiliul Superior de Cercetări Științifice. De 25 de ani conduce proiectul Djehuty, săpăturile privind supraveghetorul comorilor lui Hatshepsut, una dintre cele mai importante regine faraone din Egiptul antic. Galán nu ezită să o descrie pe această monarhă: „A fost pentru Egipt ceea ce a fost pentru noi Isabel Catolica”.
El povestește acest lucru într-o conversație cu EL MUNDO din Luxor, unde au sosit ieri regele Felipe și regina Letizia pentru a inaugura în acea seară iluminarea templului lui Hatshepsut, un proiect spaniol. Don Felipe s-a arătat vizibil încântat și, după ce a făcut mai multe fotografii cu telefonul său, a declarat că proiectul a ieșit „spectaculos”. Acesta a fost primul angajament al monarhului și al soției sale în localitatea milenară, unde vineri, la încheierea vizitei de stat, au avut un program intens, ghidați de egiptologii spanioli. Au vizitat muzeul din Luxor, mormintele KV9 și KV 17 din Valea Regilor, care aparțin lui Seti I și Ramses V și VI și a căror iluminare interioară a fost realizată de un grup de companii spaniole. Apoi au vizitat situl arheologic Tutmosis III, pe care l-au parcurs împreună cu directoarea acestuia, Myriam Seco, iar de acolo au încheiat ziua alături de José Manuel Galán în cadrul proiectului Djehuty.
Galán petrece în fiecare an împreună cu echipa sa două luni de săpături, o perioadă limitată de timp care constituie punctul de plecare pentru cercetarea la care se dedică în restul timpului de lucru. Împreună, au descoperit singura grădină funerară din Egipt, cu semințe intacte datorită faptului că au fost îngropate în nisip, sau mormântul unei tinere care a fost îngropată cu trei coliere prețioase și care, cred ei, ar putea fi cel mai vechi sticlă din Egipt, datând de aproximativ 1.500 de ani înainte de Hristos. Dragostea lui Galán pentru cuvintele egiptene se combină perfect cu munca sa în templul lui Djehuty, deoarece monumentul funerar are pereții plini de inscripții „de la fațadă până la camera funerară, este, ca să spunem așa, un monument al literelor scrise”, rezumă el.
Sunt mai mult de o duzină de săpături conduse de spanioli, care regretă lipsa unei pregătiri mai bune în egiptologie în universități și a unei finanțări mai mari pentru ca proiecte precum cel al lui José Manuel să fie viabile. Anul acesta, la câteva luni de la începerea campaniei de săpături, nu are finanțare. „Companiile spaniole trebuie să fie puțin mai inovatoare și în sponsorizările lor, în politicile lor publicitare, și să nu parieze întotdeauna pe fotbal, ci și pe alte proiecte culturale, științifice…”, spune el, cu speranța că în această toamnă se va produce „miracolul” de a obține finanțarea pentru a săpa la începutul anului.
Myriam Seco a obținut deja banii pentru campania de excavare de trei luni din acest an. Arabien cement, fundația Gaselec și American Reseach Center Egypt au făcut donații pentru ca echipa sa să poată continua să lucreze la templul funerar al faraonului Tutmosis III, unde ea conduce cercetările de 17 ani și pe care regii au avut ocazia să-l viziteze. Acum sunt în proces de transformare a descoperirilor lor în muzee, pentru a putea, începând cu 1 octombrie, să ia măsurile necesare pentru a le deschide turiștilor. A devenit egiptologă deoarece, încă de mică, a fost interesată de Orientul Mijlociu și Mesopotamia. Și, la fel ca Galán, a trebuit să emigreze pentru a se specializa, în cazul ei, în Germania. „Eram în clasa a doua și deja visam la Mesopotamia, Egipt și toată această zonă a lumii. Ești foarte mică, îți faci propriile idei și filme, dar apoi începi să studiezi și te concentrezi. Am început să mă îndrept spre egiptologie”, își amintește ea în discuția cu acest ziar.
De trei decenii, munca ei se concentrează pe Egipt, pe care o combină cu cursurile de la Universitatea din Sevilla, de unde crede că transmite „studenților ca mine” pasiunea pentru munca pe teren în țara faraonilor. „La universitatea spaniolă poți face masterat, cursuri specializate de egiptologie. Dar, desigur, cariera ca atare în egiptologie încă nu există, cum ar fi, de exemplu, în Franța, Anglia sau Statele Unite. În aceste țări, tradiția este mai îndelungată decât la noi și există studii și cariere în egiptologie”, regretă el.
În ciuda lipsei studiilor și a problemelor de finanțare, Seco recunoaște că în Spania a existat acum 25 de ani un fel de „boom” al interesului pentru Egipt, ceea ce se traduce în proiectele pe care le conduc în prezent. El explică că „finanțarea privată este cea care a permis Spaniei să ducă la bun sfârșit toate aceste cercetări aici, în Egipt, și să aibă o recunoaștere importantă [în țară]”.
El le-a explicat regelui și reginei istoria lui Tutmosis al III-lea, al cărui templu îl cercetează. „A fost unul dintre cei mai importanți faraoni ai Egiptului, un faraon al Noului Regat cunoscut sub numele de Marele Războinic. Combinând diplomația și războiul, a reușit să creeze un mare imperiu și, mai ales, să pună bazele a ceea ce avea să devină mai târziu marea epocă de aur a Noului Regat. După Thutmose, peste 150 de ani mai târziu, va veni faimosul Ramses al II-lea. Dar Ramses al II-lea a beneficiat de bazele pe care Thutmose al III-lea le-a pus deja prin război și diplomație. Vorbim despre anul 1400 și este cunoscut pentru campaniile militare pe care le-a desfășurat atât în nord, în zona Siriei, cât și în sud, iar imperiul a atins apogeul, atât în nord, la granița de nord, cât și la granița de sud.
Cu banii garantați pentru a începe campania în doar două săptămâni, Myriam recunoaște că „finanțarea este coșmarul nostru, obținerea de finanțare pentru a realiza aceste proiecte”, printre altele pentru că sunt pariuri economice an de an. „Când se termină campania, începe numărătoarea inversă pentru a obține finanțare. Suntem mereu sub o mare presiune pentru a putea continua și sub incertitudinea de a putea sau nu continua cercetarea”, se plânge ea. Vineri, regii au ajutat cetățenii să acorde atenție rolului egiptologilor spanioli.
