Pe lângă valorificarea unui material organic care generează tone de deșeuri, acest lucru ar putea contribui la atenuarea unei alte probleme cu un impact major asupra mediului
Fiind cea mai consumată băutură din lume după apă, este ușor de imaginat cantitatea enormă de zaț de cafea care ajunge zilnic la gunoi. Oricât de mult s-ar promova compostarea și utilizarea containerelor pentru deșeuri organice, în fiecare an se produc mii de tone de deșeuri de cafea, cărora comunitatea științifică consideră că le-am putea da o nouă utilizare.
Aceasta este ideea fermă a unui grup de cercetători australieni care lucrează de timp îndelungat la dezvoltarea unui nou tip de beton mai rezistent, utilizând zaț de cafea în procesul de fabricație. Un material care, dacă ar fi perfecționat pentru a fi produs în mod simplu în întreaga lume, ar însemna să se omoare două păsări dintr-o lovitură: reutilizarea deșeurilor de cafea și reducerea costurilor de fabricație a materialelor de construcție. O soluție la două probleme cu un impact major asupra mediului.
Rezultatele inițiale ale acestei lucrări sunt promițătoare. Cercetătorii, membri ai Școlii de Inginerie a Universității RMIT din Melbourne (Australia), au întreprins acest proiect dintr-o perspectivă indigenă, după cum recunoaște inginerul Shannon Kilmartin-Lynch, a cărei inspirație, afirmă ea, „trece prin îngrijirea țării, garantarea unui ciclu de viață durabil pentru toate materialele și evitarea aruncării lucrurilor la groapa de gunoi pentru a minimiza impactul asupra mediului”.
Atât eliminarea celor 10 miliarde de kilograme de zaț de cafea produse anual, conform estimărilor, cât și fabricarea betonului generează cantități mari de gaze cu efect de seră, iar extracția mineralelor pentru producerea acestui material are un impact major asupra planetei, consumând multe resurse.
Pentru a putea adăuga zațul de cafea în beton, oamenii de știință supun aceste deșeuri unui proces de piroliză la 350 °C, care elimină oxigenul și, practic, le carbonizează. Astfel se descompun moleculele organice, care, dacă ar fi adăugate direct în beton, l-ar slăbi prin eliberarea de substanțe chimice naturale. Rezultatul este biocărbunele, un cărbune poros bogat în carbon care poate forma legături cu matricea de ciment pentru a se adăuga la aceasta și a-i crește rezistența cu 30%.
Deși proiectul se află încă în fazele inițiale, perspectivele pe termen mediu sunt bune, iar cercetătorii sunt optimiști. „Aceste descoperiri interesante oferă o modalitate inovatoare de a reduce în mare măsură cantitatea de deșeuri organice care ajung în depozitele de deșeuri”, afirmă Kilmartin-Lynch.
În prezent, lucrările se concentrează pe evaluarea și analiza rezistenței materialului și a durabilității sale pe termen lung, supunând acest beton hibrid la factori de stres precum absorbția apei, înghețarea și dezghețarea, abraziuni etc. De asemenea, se studiază crearea de biocarburi utilizând ca materie primă alte deșeuri organice provenite din surse agricole, alimentare sau lemnoase.
