Armata franceză a atins un punct de referință arheologic fără precedent, descoperind un vas comercial din secolul al XVI-lea la o adâncime uimitoare de 2.567 de metri în largul coastei Saint-Tropez.
Cuprins
Această descoperire extraordinară, denumită provizoriu Camarat 4, reprezintă nu numai un tezaur al istoriei renascentiste, ci stabilește și un nou record național pentru descoperirile arheologice în ape adânci. Detectarea acestei epave perfect conservate de către o dronă subacvatică marchează un progres semnificativ în arheologia maritimă.
O descoperire la o adâncime fără precedent sfidează limitele arheologice
Adâncimea extraordinară la care a fost găsită această navă din epoca Renașterii o plasează printre cele mai adânci descoperiri arheologice făcute vreodată. La 2.567 metri sub suprafața Mediteranei, naufragiul ocupă locul celui de-al doilea naufragiu cel mai adânc localizat vreodată în lume.
Condițiile extreme de la această adâncime au creat o cameră naturală de conservare, unde temperaturile sunt aproape de îngheț și curenții oceanici violenți sunt practic inexistenti.
Norvegia este pe cale să se îmbogățească cu acest oleoduct la 2.600 de picioare sub pământ, care va permite, pentru prima dată în istorie, stocarea CO2 direct din fabrici.
Acest cargou, lung de 30 de metri, pare înghețat în timp în adâncurile abisale ale Mediteranei. Starea impecabilă de conservare se datorează condițiilor ambientale unice care acționează ca un frigider natural.
Aceleași medii extreme subacvatice au fascinat oamenii de știință care studiază formațiunile antice, precum și cercetătorii care au găsit microbi vii sigilați într-o rocă veche de 2 miliarde de ani, demonstrând cum condițiile extreme pot conserva viața și artefactele timp de milenii.
Absența borilor marini distructivi și coroziunea minimă au menținut integritatea structurală a navei în mod remarcabil. Cu toate acestea, poluarea modernă a ajuns chiar și la aceste adâncimi, deoarece au fost găsite sticle de plastic, plase de pescuit și cutii de conserve alături de artefactele istorice.
Această poluare evidențiază natura omniprezentă a deșeurilor contemporane, deși, din fericire, nu a compromis valoarea arheologică a epavei.
Încărcătura renascentistă dezvăluie rețelele comerciale din Mediterana
Încărcătura navei oferă informații neprețuite despre comerțul și viața de zi cu zi din Mediterana în secolul al XVI-lea. Echipele arheologice au catalogat aproximativ 200 de ulcioare din ceramică decorate cu motive florale, cruci și monograma religioasă „IHS”.
Aceste artefacte reflectă sensibilitățile spirituale și artistice ale culturii maritime renascentiste.
Pe lângă obiectele decorative, nava transporta materiale strategice importante, inclusiv bare de fier învelite cu grijă în fibre vegetale pentru a le proteja de umiditate.
În această perioadă istorică, fierul reprezenta echivalentul bateriilor actuale cu ioni de litiu în termeni de importanță economică. Acest metal era esențial pentru fabricarea uneltelor, armelor, uneltelor agricole și materialelor de construcție.
Importanța descoperirii depășește artefactele individuale, punând în lumină modele mai ample ale rețelelor comerciale renascentiste.
În mod similar cu descoperirile geologice care dezvăluie peisaje antice, cum ar fi un lac preistoric din Marele Canion care s-ar fi putut forma din cauza unui meteorit, această epavă dezvăluie rute comerciale uitate care conectau civilizațiile mediteraneene.
Colaborarea tehnologică avansează arheologia în apele adânci
Această descoperire remarcabilă este rezultatul colaborării dintre DRASSM (Departamentul de Cercetare Arheologică Subacvatică și Submarină) și Marina Franceză.
Tehnologii avansate de explorare subacvatică au permis acest progres, inclusiv vehicule operate de la distanță echipate cu camere 4K, capacități de cartografiere 3D și brațe robotice articulate.
Franța îi face un favor de lux lui Mark Zuckerberg: iahtul său ultrapoluant de 300 de milioane de dolari este gata să fie reparat pe Riviera Franceză.
Operațiunea de recuperare utilizează robotică de ultimă generație pentru a extrage artefacte folosind clești de precizie, asigurând o perturbare minimă a sitului arheologic.
După recuperare, specialiștii vor procesa aceste obiecte în medii de laborator concepute pentru conservarea pe termen lung. Documentația completă include înregistrări fotografice detaliate și modele digitale tridimensionale care vor sprijini decenii de cercetări viitoare.
Explorarea modernă în ape adânci se confruntă cu provocări unice, în special în regiunile cu activitate geologică semnificativă.
Înțelegerea sistemelor vulcanice subacvatice devine crucială pentru operațiunile arheologice sigure, mai ales având în vedere că un megavulcan subacvatic este gata să elibereze milioane de tone de lavă, ceea ce alertează experții cu privire la potențialele pericole din mediul marin.
Context global și implicații viitoare
În timp ce Camarat 4 stabilește un nou record francez, recordul mondial de adâncime rămâne în mâinile USS Samuel B. Roberts, descoperit la 6.895 metri în Marea Filipinelor. Acest distrugător american, poreclit „Sammy B”, a fost localizat în iunie 2022 datorită eforturilor exploratorului Victor Vescovo și submersibilului său Limiting Factor.
Nava s-a scufundat în timpul bătăliei din Golful Leyte în 1944, după ce a luptat eroic împotriva forțelor japoneze superioare.
Următoarea listă arată progresul ierarhic al descoperirilor arheologice în apele adânci:
- USS Samuel B. Roberts – 6.895 metri (Marea Filipinelor, navă de război din 1944)
- Camarat 4 – 2.567 metri (Marea Mediterană, navă comercială din secolul al XVI-lea)
- Record anterior în Franța – adâncimi semnificativ mai mici
Aceste descoperiri au loc într-un context de activitate seismică crescută în diverse regiuni marine.
Sistemele de monitorizare urmăresc mișcările geologice subacvatice, inclusiv evenimente precum secvența seismică în curs de desfășurare în Campi Flegrei, care pot avea un impact asupra siturilor arheologice subacvatice și asupra eforturilor viitoare de explorare.
Descoperirea Camarat 4 are o semnificație mai mare decât cea arheologică; ea demonstrează capacitatea crescândă a umanității de a explora și înțelege patrimoniul nostru maritim.
Tehnicile avansate de conservare și cooperarea internațională continuă să ne extindă cunoștințele despre rețelele comerciale istorice, dezvoltarea tehnologică și schimburile culturale între civilizațiile mediteraneene.
